Am ajuns la limita, dar simt cum dorinta arde, cum vrea sa treaca dincolo de extremitate. Vad fum ce iese, insa nu vad foc, nu vad nici macar de unde s`a iscat focul.
Sunt inconjurata de imagini...imagini clare si/sau incetosate. Amintirile dau navala asupra mea, amenintandu`ma. Sunt sleita de puteri si cad usor prada santajului.
Simt indiferenta ta, atitudinea rece pe care o manifesti in ciuda faptului ca ma scufund in intuneric. Rasul tau batjocoritor imi perforeaza inima, lasand la nivelul ei doar rani deschise nevindecabile. Nu am antidotul impotriva ta.
Sufletul imi plange, iar mintea mea suspina. Privirea ta ucigatoare imi deviaza orice cale pe care ratiunea incearca sa o ia.
Ma dezmembrez numai la auzul unui cuvant de`al tau, a unei soapte.
Ma topesc in interior, desi exterioru`mi e de gheata si mai pornit spre dreptate.
Sunt cu gandul la uitarea ta definitiva, dar, in timp ce ma lupt cu disperarea de a te uita, un zambet impertinent imi apare in coltul drept al gurii. Cat de inoportun poate fi si totusi cat de asteptat. Am dat cu limba repede si l`am sters pentru a nu se impanzi.
Ma lupt cu mine pentru tine. Ma lupt cu mine pentru a te uita. Si jur ca te voi uita...candva.
No comments:
Post a Comment